CADRU GENERAL DE CE NU MUNCIM BINE     Atunci cînd vorbim despre muncă, nu de puţine ori constatăm că aceasta suferă din punct de vedere al calităţii şi al productivităţii. Cu alte cuvinte, performanţa în muncă lasă de multe de dorit. Fără a ne referi la cauzele macrosociale şi macroeconomice care influenţează negativ performanţa în muncă, vom aborda acest subiect din punct al individului: care anume sînt motivele pentru care individul uman poate avea o performanţă redusă în muncă? Le vom trece pe scurt în revistă. Probabil că veţi reuşi să identificaţi şi în cazul dvs. unul sau mai multe din motivele enumerate mai jos (care nu au pretenţia de a fi exhaustive, ci de a fi sub forma unui ghid).          1. Claritatea scopului     Întrebarea pusă în acest caz este: ştie persoana la ce foloseşte munca pe care o face, care este locul ei în ansamblul mai larg al organizaţiei? De exemplu, în cazul activităţii şcolare, ştie elevul la ce foloseşte o anumită materie, de ce trebuie să o înveţe, la ce îl ajută mai tîrziu?          2. Abilitatea individului     Are persoana care se află la un anumit post de muncă capacitatea de a face munca aşa cum se cuvine? Deţine cunoştinţele şi deprinderile necesare? Mai concret, un profesor ştie cum să predea elevilor? Are cunoştinţele teoretice necesare? Poate distinge esenţialul de neesenţial? Cunoaşte modul în care un copil prelucrează informaţiile pe care le primeşte? Ştie cum să se poarte cu copiii ca să-i stimuleze? Sau un copil care nu face faţă sarcinilor şcolare, are capacităţile intelectuale suficient de dezvoltate sau este vorba de o retardare mintală?          3. Dificultatea sarcinii     Nu cumva performanţa scăzută se datorează unei sarcini prea dificile pentru persoana în cauză? Deşi dificultatea sarcinii e legată, desigur, de abilităţile unei persoane, sînt situaţii în care chiar şi o persoană cu abilităţi înalte nu reuşeşte să facă faţă. Dacă, de exemplu, un profesor cere elevilor să facă astăzi trei referate a cîte 15 pagini pînă mîine, şansele de a face o muncă de calitate scad foarte mult. Presiunile de timp şi complexitatea sarcinii fac realizarea ei să fie dificilă.          4. Motivaţia intrinsecă     Este munca recompensatoare în sine pentru persoana respectivă? Altfel spus, îţi place ceea ce faci sau nu? Una este să faci ceva care este o povară şi care nu te atrage în nici un fel (dar n-ai ce face, trebuie să faci) şi alta este atunci cînd te bucuri de ceea ce faci. Dacă mergi la şcoală că aşa trebuie şi nu pentru că îţi place să înveţi, cunoştinţele şi notele vor fi pe măsură. De obicei, atunci cînd cineva spune că doreşte să se realizeze profesional are în vedere mai ales acest lucru.          5. Motivaţia extrinsecă     Este munca pe care o faci recompensată de alte persoane? Primeşti ceva în schimbul muncii tale? Se pot oferi foarte multe lucruri. Sînt însă cîteva recompense mai semnificative. Elementul motivator universal este banul. Nu degeaba se cer salarii mai mari pentru a continua munca. În cazul elevilor, un factor de motivare extrinsecă este nota sau aprecierea profesorilor, a colegilor - "este un elev foarte bun", "este un prieten de încredere". La copii se pretează mai bine jucăriile, bomboanele sau bulinele colorate, fără a uita de aprecierea din partea adulţilor (Elevii şi studenţii au "buline" speciale: notele).               6. Feed-back-ul     Este important să cunoşti cît de bine ţi-ai făcut munca, ce trebuie schimbat sau îmbunătăţit. Dacă nimeni nu îţi spune, vei considera că ceea ce faci e suficient de bine făcut. S-ar putea însă să nu fie chiar aşa. Nota ar trebui să aibă acest rol de feed-back: să-ţi spună unde te afli cu cunoştinţele (în mod real).          7. Resursele     Are persoana care face munca respectivă resursele necesare? Resursele pot fi grupate în două categorii: materiale şi umane. De exemplu, un elev fără manuale şi fără caiete (resursele materiale se reduc, în general, la cele financiare) nu va avea o performanţă ridicată la şcoală, după cum nici un director de şcoală nu va aduce şcoala pe primul loc dacă nu are profesori şi elevi cu care să colaboreze.          8. Condiţiile de muncă     Se referă la condiţiile fizice de iluminat, zgomot, temperatură etc., precum şi la condiţiile sociale, adică la relaţiile dintre cei care lucrează în acelaşi loc. Nu e totuna dacă te înţelegi cu şeful şi cu colegii sau dacă ai conflicte cu mai mulţi dintre ei.          Alte motive posibile: starea de boală, oboseala, conflicte în afara locului de muncă (în familie, de exemplu), consumul de alcool, droguri etc.     În cazul performanţei reduse în muncă (activitatea de învăţare sau cea profesională) trebuie diagnosticat motivul acesteia, după care se poate realiza un plan de intervenţie. Uneori însă nu se poate interveni. În acest caz, trebuie să ne învăţăm să trăim cu problema respectivă.